Scrisoare catre sanii mei

In noaptea dinaintea operatiei mi-au venit in minte gandurile astea si mi-am zis sa le scriu pe o hartie ca poate ajuta cuiva. Daca eu la douazeci si patru de ani am curaj sa imi fac o operatie de dubla masectomie, poate voi inspira si pe late femei sa ia o decizie curajoasa si sa isi salveze viata. Am luat aceasta hotarare pentru ca eu vreau sa controlez lucruruile in ceea ce priveste sanatatea sanilor mei si nu invers. Si cum ei au incerat sa ma omoare, m-am intors eu impotriva loc. Acestea fiind spuse, aceasta este srisorica.

Va iubesc. Ati fost parte din mine douazeci si patru de ani. Nu m-am gandit vreodata ca voi fii nevoita sa renunt la voi, dar iata ca acum o fac. Da, va iubesc, dar ma iubesc pe mine mai mult. Renunt la voi pentru ca unul dintre voi mi-a pus odata viata intr-un pericol cum nu am fost niciodata. Cu toate ca acum sunt bine, stiu ca in cazul meu voi ati fost conceputi genetic sa faceti rau. Imi faceti rau mie si persoanelor dragi mie. Ati facut-o deja odata si nu exista certitudinea ca nu o veti mai face din nou.

Ma iubesc prea mult ca sa va las sa imi faceti rau voit. Nu pot permite una ca asta. Am trait cat nu au trait altii intr-o viata, dar stiu ca mai am multe de trait si de iubit. Am invatat ca atunci cand renunti sa mai stai ancorat in trecut, iti permiti sa traiesti cu adevarat. Voi sunteti o ancora pentru mine. Vreau sa invat in fiecare zi sa iubesc si sa cunosc oameni, iar voi nu mi-ati permite.

Locul in care stati voi astazi nu va fii vreodata umplt de ceva, dar sub voi vor fii fratii vostri care nu prezinta un pericol pentru mine -sunt conceputi in ore de munca si de cercetare. Ei nu vor fii voi, dar ne vom vorbi la fel si sunt convinsa ca ne vom imprieteni si ne vom iubi de la prima vedere. Ei reprezinta garantia securitatii mele, linistii mele ca si maine voi zambi la fel de senin. Va iubesc, dar mi-ati demonstrat deja ca nu imi mai sunteti necesari. Nu pot accepta langa mine pe cineva sau ceva care sa mi faca rau, nu acum dupa cat am luptat pentru mine.

Astept cu nerabdare sa va cunosc varianta sigura si sanatoasa. Imi va fii dor de voi. Nu stiu, daca in cazul meu, voi ati fost vreodata sanatos, deci daca ma gandesc bine, poate nu imi va fii dor de voi. Daca imi va fii dor, imi voi aminti ca voi v-ati indeplinit misiunea: m-ati facut ce sunt astazi, dar apoi a trebuit sa plecati. Voua nu va va fii dor de mine, veti ajunge exponat, inghetat intr-un bloc de parafina.

Astazi eu sunt in putere si ridic ancora de pe mine!

PS: Dupa opt luni de zile de la operatia asta, ma felicit in fiecare zi pentru decizia luata. Mi se pare una justa si deloc exagerata. Subliniez ca a fost o decizie 100% medicala si informata si mai spun inca o data ca sunt purtatoare a  mutatiei genetice BRCA1, iar decizia mea ese luata si de vedete precum Angelina Jolie dar si altele si este o practica cunoscuta in USA si Europa. In decizia asta mi-au fost alaturi  dr Macra Norina, dr O. Neagoe si dr Zorin Crainiceanu.

Sunt foarte multumita de rezultatele operatiei si consider ca a meritat din toate punctele de vedere :). Ma bucur teribil ca de acum in colo femeile isi pot face reconstructie precum mi-am facut si eu in timpul operatiei de mastectomie si DECONTAT de catre onor statul roman…macar atat!

Numai bine,
Isabela

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *